Formule şi calcule matematice.

Utilizarea funcţiilor în Excel

 

 

În acest modul vom exersa lucrul cu funcţii din Excel. Vom exersa metode de scriere a formulelor matematice ce descriu operaţii aritmetice, de tip text, financiare, cu baze de date etc.

 

 

Operaţii care trebuie cunoscute

 

-          Inserare funcţie: fila Formule→Inserare Funcţie sau butonul   de pe bara de formule sau tastăm simbolul „=”  în celulă

-          Definire nume de celulă: fila Formule→Definire Nume

-          Adresa absolută a unei celule: se scrie simbolul $ în faţa adresei celulei

 

 

 

 

Aplicaţia 1

 

Analizăm vânzările făcute de un aprozar într-o zi. Vom calcula la sfârşitul zilei, cât s-a vândut din fiecare produs, cât s-a vândut în total şi care este ponderea fiecărui produs vândut raportat la total.

 

 

Rezolvare:

 

1.      Introducem o coloană nouă cu numele Valoare.

2.      Activăm prima celulă în care se va calcula valoarea vândută (E2). Din fila Formule activăm comanda Inserare funcţie căutăm funcţia care realizează produsul dintre Preţ unitar şi Cantitate.

.

3.      Din caseta text Selectaţi o categorie alegem Mat & Trig iar din lista Selectaţi o funcţie derulăm până la PRODUCT.  Şi OK.  Sau la Categorie selectăm Toate şi la funcţie căutăm folosindu-ne de aranjarea în ordine alfabetică PRODUCT.

 

 

4.      Cum celulele care formează termenii produsului sunt contigue (consecutive) atunci vom selecta întreg domeniul C2:D2. Şi OK.

 

 

5.      Poziţionăm cursorul în colţul dreapta jos al celulei E2 şi glisăm mouse-ul în jos până ajungem la linia ce conţine produsul prune uscate. Vor fi folosite adresele relative ale celulelor care reprezintă termenii produsului. Adică la linia cu Kiwi se va efectua înmulţirea între C13 şi D13.

6.      Sub ultimul produs introducem încă o linie în care se va calcula totalul cerut de problemă reprezentând suma încasată la sfârşitul zilei.

7.      Poziţionăm în celula E15 şi dăm click pe butonul Însumare automată de pe toolbar sau din  căutăm funcţia SUM. Argumentul funcţiei Sum reprezintă domeniul de celule E2:E14.

8.      Pentru calculul procentului fiecărui produs raportat la total vom mai introduce o coloană cu numele Pondere în care vom calcula E2/E15, E3/E15 etc.

 

9.      Deci în prima celulă introducem formula manual adică scriem întâi simbolul „=” apoi formula E2/E15. Numai că atunci când vom copia formula de calcul în celulele F3….F14 aceasta se va modifica corespunzător cu rândul la care se referă (adică E3/E16, E4/E17 etc.). Atunci, pentru a păstra valoarea celulei E15 neschimbată ne vom referi la adresa absolută a acesteia folosind simbolul $ astfel: $E$15 . Formula devine =E2/$E$15 . Apoi selectăm toată coloana şi transformăm valorile în procente (Formatare celule→Număr→Procentaj)

 

 

10.  O altă modalitate de a folosi adresa absolută a unei celule este aceea de a-i atribui un nume. Aşa că, celulei E15 îi dăm numele Total astfel: din fila Formule, în grupul Nume definite alegem comanda Definire nume  şi îi edităm numele şi OK. Astfel , formula de calcul va deveni: =E2/Total .

 

 

 

Aplicaţia 2

 

În următorul tabel sunt trecute vânzările făcute la o firmă de către angajaţii acesteia pe primul trimestru. Se va calcula media vânzărilor pentru fiecare angajat şi care a fost maximul/ minimul atins la vânzări pe fiecare lună.

 

 

 

Rezolvare:

 

1.      Introducem o coloană nouă cu numele Media vânzări şi încă 2 linii sub tabel cu numele Max vânzări respectiv Min vânzări.

2.      Activăm celula F2 în care vom calcula prima medie. Inserare Funcţie→AVERAGE pe care o găsim în categoria Statistice. Argumentul funcţiei este dat de domeniul contiguu de celule C2:E2 şi OK. Apoi copiem formula de calcul în toate celulele (în jos) cu punctul de umplere (crucea neagră).

 

 

3.      Pentru a calcula maximul căutăm funcţia MAX în categoria Statistice. Ca şi argument al funcţiei MAX avem domeniul de celule reprezentat de vânzările unei luni , adică C2:C15. Apoi multiplicăm formula în dreapta la celelalte două luni.

4.      Minimul se calculează în acelaşi mod folosind funcţia MIN din Statistice.

 

 

 

 

Aplicaţia 3

 

În tabelul de mai jos avem trecuţi toţi elevii de clasa a X-a din liceu în vederea participării la o excursie. Totuşi plecarea lor este condiţionată de faptul că trebuie să aibă media la 4 materii peste 6, unde materiile sunt: română, matematică, TIC, engleză. Elevii au de achitat şi o sumă, sumă pe care o pot depune în rate la casieria şcolii , până la plecare.

 

 

a.      Calculaţi media generală cu două zecimale exacte.

b.      În câmpul Situaţia se va completa astfel: dacă media generală este mai mare sau egală decât 8.50 atunci se va scrie „merge în excursie” altfel se va scrie ”stă acasă”.

c.       Introduceţi o coloană nouă în care veţi calcula media fiecărui elev numai dacă este promovat la toate cele patru materii, adică are medii peste 5, altfel se va tipări 4.

d.      Ce sumă au strâns cei din clasa 10B?

e.       Câţi elevi stau acasă?

f.       Care este media pe clasă, la clasa 10C ?

g.      Câţi elevi au media peste 8?

 

 

Rezolvare:

 

a.       

1.      Pentru a calcula generală cu 2 zecimale exacte se va folosi funcţia TRUNC care are 2 argumente: primul este numărul dat de funcţia Average  iar al doilea argument reprezintă numărul de zecimale ce va fi păstrat.

2.      Alegem Inserare funcţie, categoria Mat&Trig şi căutăm TRUNC. Primul argument este numărul ce va trunchiat. Acest număr, în cazul nostru, va fi calculat cu AVERAGE şi reprezintă media aritmetică a celor 4 medii. Deci, după ce am poziţionat cursorul în caseta Number, mergem la bara de formule şi în locul unde era înainte adresa celulei active acum va scrie numele funcţiei active. Derulăm şi alegem Average şi selectăm întreg domeniul cu medii C2:F2.

 

 

Apoi OK. Urmăriţi bara de formule şi observaţi că nu am scris decât primul argument al funcţiei Trunc. Pentru a-l scrie pe al doilea vom apăsa pe butonul  şi vom scrie 2 în caseta Num_digits. După care multiplicăm formula de calcul până la ultimul elev.

 

b.       

1.      Activăm celula H2 şi deschidem .  Alegem categoria Logice (sau Toate) şi căutăm funcţia IF.

2.      Acesta funcţionează astfel: dacă caseta Logical_test conţine o expresie care este TRUE (adevărată) atunci se va executa ceea ce scrie în caseta Value_if_true adică va scrie textul  „merge în excursie”. Altfel se va executa comanda din caseta Value_if_false adică „sta acasa”.

3.      Copiem formula prin glisare cu mouse-ul până la ultimul elev.

 

 

 

c.        

1.      Fiindcă este o discuţie în care apare DACĂ atunci vom apela funcţia IF.

2.      Condiţia după care se face discuţia este: dacă media ro >=5 şi media mate>=5 şi media tic>=5 şi media eng>=5 atunci se va calcula media generală. Altfel (adică cel puţin o medie din cele 4 este sub nota 5) se va scrie direct nota 4.

3.      De pe bara de formule (unde scrie IF) , derulăm lista şi căutăm funcţia AND.

4.      Condiţia logică o vom formula cu ajutorul ferestrei de dialog corespunzătoare funcţiei AND ca în figură:

 

5.      După ce apăsăm OK înseamnă că am scris abia primul argument al funcţiei IF. Mai trebuie 2 argumente.

6.      Poziţionăm cursorul pe bara de formule în locul unde  scrie IF şi apăsăm butonul  pentru a continua editarea. Al doilea argument al lui IF este dat de calculul cu funcţia Average. Poziţionăm cursorul în a doua casetă şi procedăm la fel.

7.      Derulăm lista cu funcţii de pe bara de formule şi căutăm Average. Fereastra se va transforma în cea conformă lui Average. Selectăm domeniul de celule C2:F2 şi OK.

8.      Pentru al treilea argument, poziţionăm cursorul de editare pe cuvântul IF de pe bara de formule şi dăm click pe . Vom scrie 4 în a treia casetă şi OK.

 

 

9.      Urmăriţi cum se scrie toată formula pe bara de formule. Încercaţi să o înţelegeţi şi sub această formă liniară comparând în acelaşi timp cu fereastra de dialog a funcţiei IF (ca în figura de mai sus).

10.  Încercaţi să modificaţi al doilea argument astfel încât media să fie calculată cu 2 zecimale exacte (adică cu funcţia TRUNC ).

 

 

d.

1.      Apelăm funcţia SUMIF din categoria Mat&Trig

2.      Această  funcţie are trei argumente care , reprezintă, pe rând:

Range= domeniul de celule în care se face căutarea valorii 10B, adică B2:B23

Criteria= valoarea pe care o căutăm, adică "10B" (fiind o coloană de tip text îi vom scrie valoarea între ghilimele)

Sum_range= reprezintă domeniul de celule din care se vor alege valorile ce vor fi însumate, adică I2:I23. Şi OK

 

 

 

e.        

1.      Deschidem funcţia COUNTIF din categoria Statistice.

2.      Această  funcţie are două argumente care se folosesc astfel:

Range= domeniul de celule în care se face căutarea valorii „sta acasa, adică H2:H23

Criteria= valoarea pe care o căutăm, adică "sta acasa" (fiind o coloană de tip text îi vom scrie valoarea între ghilimele)

3.      Domeniul de căutare putea fi G2:G23 iar condiţia care trebuia îndeplinită era < 8.50, deoarece ştim că elevii care stau acasă sunt cei care au media generală sub 8.50.

 

 

 

f.

1.      Pentru a realiza acest calcul va trebui să adunăm toate mediile generale ale elevilor din 10C şi apoi să le împărţim la numărul de elevi aflaţi în clasa 10C .

2.      Deci vom apela cele două funcţii de mai sus: SUMIF şi COUNTIF , astfel:

3.      Întâi adunăm toate mediile generale ale elevilor din 10C cu funcţia SUMIF (vezi figura)

 

 

4.      Apoi poziţionăm cursorul în bara de formule şi scriem simbolul „/” pentru împărţire după care apelăm funcţia COUNTIF.

5.      Acum vom număra câţi elevi sunt în clasa 10C , astfel:

 

 

6.      Formula completă va fi: =SUMIF(B2:B23," 10C ",G2:G23)/COUNTIF(B2:B23," 10C ")

 

 

g.

1.      Apelăm funcţia COUNTIF şi edităm condiţiile, ca în figura de mai jos:

 

 

 

 

 

 

 

Aplicaţia 4

 

Avem următorul tabel:

 

 

Veţi mai adăuga încă trei coloane care vor îndeplini cerinţele:

a.       Veţi obţine numele complet al fiecărei persoane cu ajutorul funcţiilor text  (Nume I. Prenume).

b.      Veţi afla Genul cu ajutorul funcţiilor text.

c.       Veţi extrage din CNP cu funcţiile text data naşterii.

 

 

Rezolvare:

 

a.

1.      După cum observaţi, prenumele a fost scris cu minuscule. În coloana cu numele complet le vom scrie cu majuscule. Pentru asta vom folosi funcţiile text: CONCATENATE = pentru a alipi cele 3 şiruri text; LEFT= pentru extragerea iniţialei din prenumele tatălui; UPPER= pentru transformarea prenumelui în majuscule.

2.      Deci prima funcţie care va fi apelată este CONCATENATE din categoria Text

3.      Primul argument al funcţiei este dat de numele elevului aflat în celula A2. Numai că între nume şi iniţială trebuie lăsat spaţiu, aşa că unim şirul A2 cu caracterul spaţiu folosind operatorul de concatenare & (ca în figură).

4.      Al doilea argument este iniţiala tatălui care o vom extrage cu funcţia LEFT aplicată celulei B2. După iniţială se scrie punct urmat de spaţiu, deci construcţia va fi: &". "

Observaţie: Funcţia LEFT acceptă 2 argumente: primul este textul ce va fi prelucrat iar al doilea reprezintă numărul de caractere ce va fi extras din stânga şirului. Dacă extragem numai un caracter atunci putem să nu-l mai scriem în caseta Num_chars.

5.      Al treilea argument este prenumele elevului transformat în majuscule cu funcţia UPPER astfel: UPPER(C2)

 

.

 

 

b.

1.      Cum genul poate fi masculin sau feminin înseamnă că avem de făcut o discuţie. Discuţia se realizează cu funcţia IF.

2. Discuţia se va purta după primul caracter: dacă este 1 atunci genul=masculin altfel genul=feminin. Pentru a extrage prima cifră vom folosi funcţia MID astfel:
3. Text= şirul ce va fi prelucrat, adică celula D2

Start_num= poziţia de început de unde extragem noul şir (= 1)

Num_chars= câte caractere va avea noul şir extras (lungimea lui = 1)

 

 

4.      Revenim la funcţia IF şi continuăm discuţia astfel: dacă funcţia MID returnează şirul „1” atunci genul este masculin; dacă valoarea returnată este egală cu 2 atunci este vorba de genul feminin.

 

 

 

c.

1.      Extragerea zilei, lunii şi a anului din CNP o vom realiza cu ajutorul funcţiei MID iar alipirea şirurilor obţinute o efectuăm cu CONCATENATE.

2.      Deci primul al funcţiei MID va extrage din şirul D2 începând de la poziţia 6 , 2 caractere ce vor reprezenta ziua. În continuarea acestui şir alipim caracterul „/” folosind operatorul de concatenare &.

3.      Al doilea apel al lui MID va extrage şirul reprezentând luna care începe din poziţia 4 şi are o lungime de 2 caractere.

4.      Pentru şirul ce semnifică anul vom începe cu şirul „19” şi-l unim cu şirul obţinut din extragerea de pe poziţia 2 a 2 caractere.

5.      Data obţinută astfel este privită ca un text adică nu poate fi folosită în calcule matematice specifice datelor calendaristice. Pentru a o transforma într-o dată calendaristică vom aplica funcţia DATE.

 

 

6.      Pentru anul datei calendaristice extragem din şirul G2 cele 4 caractere, pentru lună alte 2 caractere şi la fel pentru zi (vezi figura de mai jos). Se poate observa şi după alinierea datelor că ele au suferit o transformare.

 

 

 

 

 

 

Aplicaţia 5

 

Presupunem că avem o bază de date cu utilizatorii care şi-au creat cont pe site-ul şcolii. Realizaţi următoarele transformări asupra datelor:

 

	A	B	C
1	Nume ID	Parola	Data naşterii
2	Burlacu_10	78lungu	15.05.1988
3	ADELA_pana_2000	SECRET2000	13.12.1994
4	Gicu.alpinistu	dinamoooo1	02.03.1992
5	ROANGA.lucia.17	LUCIK1999	10.10.1995

 

a.       Extrageţi primele 3 caractere din ID-ul fiecăruia.

b.      Extrageţi ultimele 4 caractere din parola utilizatorilor

c.       Aflaţi lungimea parolelor

d.      Transformaţi numele în majuscule

e.       Transformaţi parolele în minuscule

f.       Înlocuiţi subşirul  ”an” din al doilea şi al patrulea nume cu şirul „aha”.

d.      Introduceţi o nouă coloană în care calculaţi vârsta fiecărui utilizator.

 

 

Rezolvare:

 

a.       

 

b.       

c.        

 

d.       

 

e.        

 

f.        

 

 

g.      Pentru calculul vârstei vom folosi funcţia YEAR = returnează anul dintr-o dată calendaristică. Atunci YEAR(NOW()) = 2011 iar YEAR(C2)= 1988 deci printr-o scădere a celor 2 valori determinăm vârsta persoanei: =YEAR(NOW())-YEAR(C2).

Dacă formatul de afişare al rezultatului nu convine atunci din Formatare celule alegem tab-ul Număr , categoria Număr.

 

 

 

 

Aplicaţia 6

 

Într-un tabel sunt trecute mai multe valori reprezentând lungimile laturilor unui triunghi. În coloana Tip triunghi veţi calcula dacă este isoscel sau echilateral. Dacă nu este nici un caz atunci vom scrie oarecare. În coloana Arie se va calcula aria cu formula lui Heron

 iar a,b,c sunt laturile triunghiului.

 

 

Rezolvare:

 

1.      Cum avem de făcut o discuţie vom folosi funcţia IF. Discuţia începe cu formularea condiţiei care trebuie îndeplinită de laturile unui triunghi pentru a fi echilateral. Dacă nu este echilateral testăm condiţia pentru isoscel. În final, dacă nu este nici unul din cele 2 cazuri de mai sus, triunghiul este oarecare.

2.      Primul IF testează echilateralul (toate laturile egale între ele): AND(A2=2, B2=C2). Dacă laturile sunt egale între ele atunci va tipări mesajul ”echilateral” altfel deschidem din nou funcţia IF pentru a continua discuţia la isoscel.

3.      Condiţia va „suna” astfel: Dacă A2=B2 sau A2=C2 sau C2=B2 atunci avem isoscel altfel avem oarecare.

4.      Formula de calcul completă va avea forma:

=IF(AND(A2=B2,B2=C2),"echilateral",IF(OR(A2=B2,A2=C2,B2=C2),"isoscel","oarecare"))

 

 

 

5.      Întâi vom calcula semiperimetrul pentru fiecare triunghi, în coloana E. Apoi trecem în coloana F şi apelăm funcţia SQRT = returnează radical din numărul ce-l are ca şi argument (SQRT(25)=5 ).

6.       Vezi figura.

 

 

 

 

Aplicaţia 7

 

Folosim un tabel cu datele de la aplicaţia 3. Se cere să calculăm, folosind funcţii specifice bazelor de date:

a.       Să se determine media generală cea mai mare obţinută de elevii care au sub 8 la TIC.

b.      Să se determine cea mai mică sumă plătită de elevii care au media generală peste 9.

c.       Care este numărul elevilor care au media generală între 5.50 şi 9.20.

d.      Care este numărul elevilor care au depus mai puţin de 32 lei şi peste 53 lei.

 

 

 

Rezolvare:

 

Toate cerinţele problemei au şi o condiţie de îndeplinit astfel că vom folosi funcţii de tip Bază de date.

 

a.       

1.      În următoarea coloană de lângă tabel vom formula condiţia. În celula J1 trebuie reprodus exact numele coloanei din condiţie ca la o parolă (fără spaţii în plus, transformări de text, etc.). Pentru siguranţă vom scrie formula: =E1 .

2.      Sub ea, în celula J2 vom formula condiţia matematică: <8.

3.      Sub tabel vom scrie: „Cea mai mare medie generala obţinută de elevii cu media la TIC sub 8” . În celula următoare vom apela funcţia de calcul DMAX din categoria Bază de date.

4.      Funcţia acceptă 3 argumente, care reprezintă pe rând:

Database = domeniul ce reprezintă baza de date, adică tabelul întreg (A1:H23)

Field = adresa câmpului în care se caută maximul (G1)

Criteria = criteriul de selecţie al datelor (J1:J2 )

 

 

 

b.       

1.      În următoarea coloană liberă K  vom formula condiţia. În celula K1 vom scrie formula: =G1 .

2.      Sub ea, în celula K2 vom formula condiţia matematică: >9.

3.      Sub tabel vom scrie: „Cea mai mică sumă plătită de elevii care au media generală peste 9” . În celula următoare vom apela funcţia de calcul DMIN din categoria Bază de date.

4.      Funcţia acceptă 3 argumente, care reprezintă pe rând:

Database = domeniul ce reprezintă baza de date, adică tabelul întreg (A1:H23)

Field = adresa câmpului în care se caută minimul (H1)

Criteria = criteriul de selecţie al datelor (K1:K2 )

 

 

c.        

1.      În următoarele 2 coloane libere L şi M  vom formula condiţia. În celulele L1 şi M1 vom scrie formula: =G1 .

2.      Sub ele, în celula L2 vom formula condiţia matematică: >5.50  iar în M2 avem condiţia <9.20. Faptul că trebuie îndeplinite cele 2 condiţii simultan atunci ele vor fi scrise pe aceeaşi linie, respectiv L2 şi M2 simulând operatorul logic AND .

Sub tabel vom scrie: „Numărul elevilor care au media generală între 5.50 şi 9.20 este:”. În celula următoare vom apela funcţia de calcul DCOUNT din categoria Bază de date.

3.      Funcţia acceptă 3 argumente, care reprezintă pe rând:

Database = domeniul ce reprezintă baza de date, adică tabelul întreg (A1:H23)

Field = adresa câmpului în care se realizează contorizarea (G1)

Criteria = criteriul de selecţie al datelor (L1:M2)

 

d.       

1.      Edităm condiţia astfel: în celulele L4 şi M4 vom scrie aceeaşi formulă: =H1 .

2.      Sub ele, în celula L5 vom formula condiţia matematică: <32  iar în M6 avem condiţia >53. Ţinând cont de faptul că poate fi îndeplinită numai o condiţie la un moment dat, ele vor fi scrise pe linii diferite, respectiv L5 şi M6 simulând operatorul logic OR.

3.      Sub tabel vom scrie: „Numărul elevilor care au depus mai puţin de 32 lei sau peste 53 lei::”. În celula următoare vom apela funcţia de calcul DCOUNT din categoria Bază de date.

4.      Funcţia acceptă 3 argumente, care reprezintă pe rând:

Database = domeniul ce reprezintă baza de date, adică tabelul întreg (A1:H23)

Field = adresa câmpului în care se realizează contorizarea (H1)

Criteria = criteriul de selecţie al datelor (L4:M6)

 

 

 

 

 

Aplicaţia 8

 

Un client al unei bănci deţine un cont de economii în care are suma de 2000 lei. El încearcă ca pe o perioadă de 5 ani să depună în cont la sfârşitul fiecărei luni suma de 100 lei. Dobânda  oferită de bancă este de 6.5% / an. Care va fi suma pe care clientul o va deţine în contul său peste 5 ani?

 

 

Rezolvare:

Se va apela funcţia financiară FV (Future Value). Atunci când folosim funcţii financiare avem în vedere faptul că investiţiile se consideră ca fiind valori negative iar veniturile valori pozitive.

 

1.      Tabelul cu date are forma:

 

2.      Pentru a uşura modul de lucru şi pentru a pricepe mai repede cum se lucrează cu această funcţie vom considera adresele absolute ale celulelor din coloana B, referite prin intermediul numelor.  Selectăm cele două coloane cu date (A1:B5), fără celula A6. Deschidem fila Formule→Nume definite→Creare din selectie . În fereastra de dialog care se deschide bifăm Coloana din stânga deoarece de acolo vom prelua numele şi le vom atribui coloanei din dreapta. OK.

3.      În celula B6 apelăm funcţia FV din categoria Financiare.

4.      Funcţia admite 5 parametri care semnifică, pe rând:

Rate = rata dobânzii lunare (rata_dobanzii/12=0.0054)

Nper = numărul total de luni de plată (perioada*12)

Pmt = suma depusă lunar (-depunere_lunara) şi este cu minus deoarece e o investiţie

Pv = valoarea curentă din cont (-suma_depozitata) şi ea este cu minus

Type = 1 dacă depunem la începutul lunii sau 0 dacă depunem la sfârşitul lunii

5.      Valoarea finală a sumei de bani ce se va strânge în cont este: 9,833.03 lei

 

 

 

 

Aplicaţia 9

 

Un client al unei bănci ia un împrumut de 25.000 lei pe o perioadă de 48 luni cu o rată a dobânzii de 11.8% pe an. Ce sumă va trebui să plătească la începutul fiecărei luni?

 

Rezolvare:

 

Se va apela funcţia financiară PMT (Payment).

 

1.      Tabelul cu date are forma:

 

 

2.      Vom da nume celulelor din coloana B folosindu-ne de datele din coloana A. În celula B5 apelăm funcţia PMT din categoria Financiare.

3.      Funcţia admite 5 parametri care semnifică, pe rând:

Rate = rata dobânzii lunare (rata_dobanzii/12=0.0098)

Nper = numărul total de luni de plată (perioada)

Pv = valoarea curentă împrumutată (suma_imprumutata)

Fv = valoarea care se va găsi în cont la sfârşitul ultimei plăţi (0)

Type = 1 dacă depunem la începutul lunii sau 0 dacă depunem la sfârşitul lunii

4.      Valoarea care trebuie achitată în fiecare lună este: -649.51 lei şi ea este cu minus deoarece este o sumă care se investeşte.

 

 

 

 

 

 

 

 

Aplicaţia 10

 

O persoană îşi cumpără un calculator la preţul de 42.000 lei. După 4 ani valoarea calculatorului scade la 11.000 lei. Care este deprecierea anuală a calculatorului?

 

Rezolvare:

 

Se va apela funcţia SLN (Straight-line Depreciation) adică Amortizare liniară

 

1.      Tabelul cu date are forma:

 

2.      Vom da nume celulelor din coloana B folosindu-ne de datele din coloana A. În celula B4 apelăm funcţia SLN  din categoria Financiare.

3.      Funcţia admite 3 parametri care semnifică, pe rând:

Cost = costul iniţial al produsului (pret_calculator)

Salvage = valoarea rămasă la sfârşitul perioadei de viaţă (noul_pret)

Life = perioada în care se amortizează produsul (perioada)

4.      Valoarea cu care se depreciază anual este: 7.750 lei